Pentru majoritatea romanilor angajati cu statut special, dar cu salariu mai putin special, contractarea civila pentru Iraq si Afghanistan a devenit o optiune reala si, din pacate, necesara. Din ce in ce mai multi angajati ai fortelor/serviciilor speciale aleg aceasta cale. Pentru toti ceilalti, mi se pare corect a se sublinia de la inceput distinctia intre contractor civil si mercenar, deoarece multi par a nu o admite ca atare.

Conventia de la Geneva are un Protocol Aditional elaborat in 1977. Numele complet al actului este Protocol Additional to the Geneva Conventions of 12 August 1949, and relating to the Protection of Victims of International Armed Conflicts, (Protocolul I), 8 June 1977. Conform acestuia, definitia pentru mercenari este urmatoarea:

Art 47. Mercenarii

1. Un mercenar nu are dreptul de a fi considerat combatant sau prizonier de razboi.
2. Un mercenar este orice persoana care:
(a) este recrutata in mod special, pe plan local sau in afara granitelor, pentru a lupta in conflict armat ;
(b) ia parte in mod direct la ostilitati;
(c) este motivat sa ia parte la ostilitati in mod special de castigul personal si ii este promisa, din partea uneia dintre partile implicate, compensatie materiala net superioara combatantilor de acelasi grad si functie care sunt integrati fortelor acelei Parti;
(d) nu este nici cetatean al uneia dintre Parti implicate in conflict, nici rezident al unui teritoriu controlat de o Parte a conflictului;
(e) nu este membru al fortelor armate a uneia dintre Partile implicate;
(f) nu a fost trimis de un Stat care nu este Parte a conflictului in misiune oficiala ca membru al fortelor sale armate.
Pentru a fi considerat mercenar, un combatant trebuie sa indeplineasca toate criteriile de mai sus. Iata, deci, de ce un contractor civil NU este un mercenar. Am subliniat clauza (e), unde intervine rolul CMP-urilor. CMP-urile sunt Companii Militare Private, ca Blackwater si DynCorp. Daca ne referim la Iraq si Afghanistan,  datorita unor erori ai combatantilor Blackwater, acestia au fost retrasi (majoritar) din zona, sau reintegrati in DynCorp, dupa sustinerea unor probe specifice. In paranteza fie spus, protocolul de tragere al contractorului civil este asimilat celor 4 S-uri:  Shout, Shove, Show (your weapon), and Shoot. Se trage pentru eliminare.  Pentru vehicule in miscare care par a constitui amenintari, dupa flash-uri (cu farurile) si gesturi, se impune foc catre motor.  Apararea personala si siguranta civililor sunt scopurile principale.

Continuam. Contractorul civil este angajat cu contract (d’oh!), pe perioada determinata (cu posibilitate de prelungire) al unei CMP, recunoscuta de statul Parte a conflictului. Mercenarul este platit, in general, per operatiune, si tot in general, fara drept de servicii medicale militare. El va fi tratat intr-un spital civil. In cazul Afghanistanului si Iraqului, in spitalele civile lucreaza, majoritar, rezidenti ai spatiului, unde este clar ca mercenarul e tratat ca inamic. In caz de eroare de procedura, legislatia dupa care sunt judecati contractorii este Military Extraterritorial Jurisdiction Act.  Neaplicabila mercenarilor, al caror statut militar nu este recunoscut.

Conform Conventiei de la Geneva referitoare la Tratamentul Prizonierilor de Razboi (semnata in 1929), un soldat capturat trebuie tratat ca si combatant legal si, deci, ca persoana protejata, cu statut de prizonier de razboi, pana la  infatisarea unui Tribunal competent. Acel tribunal, respectand criteriile Protocolului Aditional sau ale unei legi domestice ECHIVALENTE, poate declara acel soldat ca fiind mercenar.  In situatia asta, mercenarul devine combatant nelegitim, dar beneficiaza in continuare de tratament uman, si dreptul la o judecata corecta, aflandu-se sub incidenta Conventiei de la Geneva referitoare la Protectia Civililor pe Timp de Razboi. Singura exceptie de la Conventia IV este valida atunci cand combatantul este cetatean al autoritatii care l-a retinut, neputandu-se incadra la statutul de mercenar [Art. 47, pct (d)]. Daca, in urma unui proces, un soldat este declarat mercenar, va fi tratat drept criminal de drept comun si poate fi chiar executat. Intrucat mercenarii nu pot fi considerati prizonieri de razboi, nu beneficiaza de repatriere la incheierea cnflictului. Statutul legal al contractorilor civili variaza in functie de natura prestatiei si nationalitatii lor, raportat la cea a combatantilor. Daca nu au luat direct parte la ostilitati [Art 47, pct(b)], nu sunt considerati mercenari, ci doar civili cu rol de sprijin necombatant, si beneficiaza de protectie, conform  Conventiei III de la Geneva, cea referitoare la Tratamentul Prizonierilor de Razboi.

Sa mai demontam un mit: Legiunea Straina. Contrar opiniei generale, acestia NU sunt nici ei mercenari. Combatantii Legiunii Straine au statut de voluntari straini, conform Legilor de Razboi stabilite prin toate Tratatele Internationale de Legi de Razboi (ex: Conventia de la Geneva, protocoalele de la Geneva, Carta UN, Liga Natiunilor, Conventia de la Haga, Tratatul de la Ottawa, Pactul de la Paris, etc) precum si prin toate deciziile Tribunalelor Militare si ale Curtilor Internationale de Justitie.

Multumesc celor care depun efortul intelectual de a constientiza diferenta de statut intre contractorii civili angajati ai unei CMP si mercenari, precum si celor care stiu ca “aruncarea cu pietre” nu e sport olimpic. Doresc bafta, sanatate si rezistenta morala romanilor si croatilor care vor pleca in Iraq si Afghanistan pana la sfarsitul lui 2010, TUTUROR, pentru ca au nevoie. In acelasi timp, doresc experimentarea haosului, tuturor celor care iau decizii financiare in Ro, in special celor care “opereaza” bugetul Armatei si functionarilor cu statut special.

Cu tristete.

Publicat in data de 03.07.10, in sectiunea TEXTE |

Comenteaza