O filosofie sanatoasa de viata suna cam asa: spera la ce e mai bine, dar pregateste-te pentru ce e mai rau! Murphy, baiat destept, zicea ca daca se poate intampla ceva rau, se va intampla. Oportunitatile de bine sau de rau sunt, insa, la indemana omului. Iti poti ajusta norocul, daca esti indeajuns de determinat sa o faci. Nu are legatura cu optimismul, ci cu implicarea in real. Ca orice sarcina onorabila, implicarea in real presupune o marja de voluntariat. Trebuie, mai intai, sa te dedici fara beneficii. Sa speri si sa ai scopuri inalte, sa muncesti pentru rezultate indepartate si greu accesibile. Mi-am schimbat viziunile religioase. Probabil ca exista un Dumnezeu talamb, care, din neatentie, ne imprastie pe toti in aleator, de unde, ulterior, ne ridica. Caderea e urmata de ridicare, daca implicarea voluntara a fost indeplinita. In acelasi timp, trebuie sa invatam sa practicam si detasare, pentru ca, uneori, poate evita conflicte inutile. Detasarea nu inseamna indiferenta, ci placiditate in cadrul neesential. Nimeni nu poate explica altuia ce e bine sau rau, ce trebuie sa faca, in ce trebuie sa se implice sau in ce sa fie detasat, din simplul motiv ca nicio situatie nu seamana cu alta. Ce au trait altii nu seamana cu ce traim noi. Ce stim noi despre ce se intampla, nu se aplica altora.
Publicat in data de 30.09.09, in sectiunea TEXTE |