Hain, masculinul substantivului “haina” semnifica rautate. El dateaza din timpurile nud-memorialistice ale lui Rubens, cand bunatatea se masura in corpolenta. Chiar si in neispravitele noastre timpuri, a spune despre cineva “mama, ce buna e!” inseamna aproape acelasi lucru: “i se distinge clar anatomia”. Impactul vizual al bunatatii trupesti a dainuit veacurilor, schimband numai stilistica rotunjimilor presupus-intime.
In sensul exprimarii acelei rautati, a existat si un personaj mitologic, Hainu’, caruia i se tragea numele de la adresarea celorlalti. In diapozitive, el apare purtand o caciula de miel fraged si agitand concret o toporisca, in timp ce persoanele care il intalneau incepeau: “Hai, nu…!”
Meteahna urbana de a categorisi omul dupa hain a dus la o moda accesibila portului de arme. S-au instaurat nadragii Pelle Pelle, strasnic apreciati de cei care vor sa ocupe mai mult loc in spatiu sau sa aiba unde dosi continutul unui rastel. Pacifismul s-a demodat in ritm de techno.
Publicat in data de 08.08.09, in sectiunea CZ |